fbpx

Bine ați venit pe blogul Joy, locul unde comunitatea noastră rămâne conectată!

Educația pentru pace

La al VI-lea Congres Internațional Montessori, ținut la Copenhaga în august 1937, Maria Montessori afirma că “evitarea conflictelor este misiunea politicii, în timp ce construirea păcii este misiunea educației”. Educația Montessori este numită și educația pentru pace datorită principiilor pedagogiei sale conform cărora educația este cheia dezvoltării generațiilor viitoare și a unei lumi mai bune.

Citește mai departe…

Metoda scrierii spontane

Conceptul pedagogic de “ajutor pentru dezvoltarea naturală” a copilului este ilustrat și în metoda de învățare a scrierii, elaborată de Maria Montessori. Constatând nenumăratele erori de metodă în însușirea scrisului, Maria Montessori a ajuns la concluzia că este necesar să analizăm factorii scrierii, încercând să-i separăm prin exerciții independente care pot fi adaptate fiecărei vârste și, totodată, repartizate după posibilitățiile naturale ale copilului. Acesta este criteriul de bază propriu metodei montessoriene de învățare a scrierii.

Citește mai departe…

Cititul – ”interpretarea unei idei”

În cartea “Descoperirea Copilului” autoarea spunea: “Experiența mea didactică m-a determinat să fac o deosebire netă între scris și citit și mi-a dovedit că nu există o simultaneitate absolută a celor două acte. Scrisul precede cititul. Eu nu consider că un copil dă dovadă că citește atunci când verifică un cuvânt pe care l-a scris, atunci când el traduce semnele prin sunete, așa cum mai înainte, a tradus sunetele prin semne – pentru că în acea verificare copilul cunoaște  dinainte cuvântul, pe care l-a pronunțat în gând de mai multe ori atunci când l-a scris”.

Citește mai departe…

Materialul senzorial - alfabetul copiilor

Maria Montessori a folosit o metaforă sugestivă pentru a descrie materialele senzoriale, numindu-le “alfabetul copiilor”. Exercițiile cu aceste materialele sunt activități concepute pentru dezvolarea inteligenței, oferindu-le mijloace de explorare minuțioase a lumii înconjurătoare. “Materialul nostru de dezvoltare a simțurilor, a spus Maria Montessori, constă într-o selecție bazată pe experimente psihologice minuțioase. Culoarea, dimensiunea, forma, toate calitățiile lor au fost stabilite pe cale experimentală.”

Citește mai departe…

Importanța exercițiilor de viață practică

Poate unii părinți, mai puțini familiarizați cu metoda Montessori, ar putea crede că exercițiile de viață practică sunt o pierdere de timp: “de ce copilul meu trebuie să învețe cum să spele vasele, când ar putea să învețe ceva mai academic, ca de ex. matematica”. Matematica, cititul și limbajul, toate cer să ai abilitatea de a te concentra, de a fi capabil să îndeplinești o sarcină cu pași logici și secvențiali, de a face alegeri inteligente pentru a putea îndeplini cerința de la început și până la sfârșit. Copiii învață să desfășoare activitățile cu calm și să obțină satisfacție din eforturile făcute.

Citește mai departe…

Fundamentarea conceptului de educație timpurie

Studiile Mariei Montessori privind dezvoltarea copiilor rămân mereu actuale chiar dacă au fost realizate cu peste 100 de ani în urmă, fiind confirmate în zilele noastre de descoperiri științifice privind felul în care cresc, se dezvoltă și învață copiii. Conceptul de educație pentru prima copilărie, elaborat în domeniul științei educației de către Maria Montessori, a pus în evidență faptul că dezvoltarea creierului la copii este rezultatul unor calități și energii existente în copiii însăși, care s-au putut trezi și desfășura creativ datorită unor condiții externe favorabile.

Citește mai departe…

Mediul educativ

Mediul educativ cuprinde toate obiectele, condițiile și caracteristicile, de calitate și de organizare, care sunt cuprinse în interiorul grădiniței, dar și în spațiile anexe, inclusiv în grădină și la locul de joacă din exteriorul clădirii.

Mediul educativ este în același timp un mediu educațional în care sunt prezente obiecte cu semnificație culturală și științifică, cuprinse în materialele de dezvoltare, alese cu grijă pentru a fi de calitate, văzute și folosite de copii.

Citește mai departe…

Pedagogia montessoriană ca pedagogie a muncii

Pedagogia montessoriană ca pedagogie a muncii a fost analizată în studiul introductiv al cărții “Descoperirea Copilului” de profesorul I. Șulea Firu, cel care a creat în 1931, sub îndrumarea Mariei Montessori, prima școală Montessori în România.

Această idee a fost abordată recent și de alți cercetători și numim aici pe Angeline S. Liliard, profesor de psihologie la Universitatea din Virginia, SUA, director al laboratorului de cercetare a educației timpurie și expert în educația Montessori.

Citește mai departe…

Natura în educație

Lăsați copiii liberi; încurajați atracția lor spre natură; lăsați copiii să alerge afară când plouă; să se descalțe când găsesc băltoace cu apă și când iarba de pe pajiște este umedă de rouă și vor să o calce cu picioarele goale; lăsați copiii să se odihnească liniștiți când un pom îi invită la umbra lui, când strigă și râd, când soarele îi trezește dimineața, așa cum trezește orice ființă care-și împarte ziua între veghe și somn.” – acestea sunt îndemnurile Mariei Montessori din cartea “Descoperirea Copilului”, considerând că numai în mijlocul naturii, copiii își manifestă și își pun în valoare adevăratele capacități individuale de dezvoltare.

Citește mai departe…

Metoda educațională Montessori

În 1909, Maria Montessori publica lucrarea “Metoda pedagogiei științifice aplicată la educația copiilor mici, în Casele copiilor”, în care erau prezentate principiile fundamentale ale metodei sale de cercetare experimentală și de aplicare în practica educațională. Cartea cuprinde și rezultatele cercetărilor efectuate în “Casa dei Bambini”, centru deschis în 7 ianuarie 1907, într-un cartier mărginaș al Romei. Această lucrare a fost apreciată ca reprezentare a unui moment de răscruce în viața și cariera sa, întrucât a coincis cu momentul în care s-a dedicat în întregime studiului metodei de educație și de instrucție a copiilor.

Citește mai departe…

Deviațiile psihice la copii

Maria Montessori și-a dedicat întreaga sa viață și carieră de cercetător și educator descifrării tainei copilăriei. Ea a fost preocupată permanent să înțeleagă copilul, un univers puțin explorat la începutul secolului al 19-lea, în 1933, când a scris cartea Taina Copilăriei, ediție mult amplificată și republicată în franceză, engleză și italiană, în 1936.

Maria Montessori considera că adultul este nevoit să își schimbe atitudinea față de copil, deoarece în relația sa cu copilul a devenit “nu egoist, ci egocentric”. 

Citește mai departe…

Prezentarea materialelor Joy Montessori

Maria Montessori a elaborat tehnici originale de prezentare a materialelor utilizate  în toate clasele Montessori, pe care le găsim detaliat descrise în cartea sa “Descoperirea Copilului” – capitolul XI, intitulat Tehnica Lecțiilor.

Conform descrierii Mariei Montessori, educatoarea este un ghid care arată copiilor cum se utilizează materialul de dezvoltare educațională, în mai pași bine stabiliți.

Citește mai departe…

Aplicarea principiilor Montessori acasă

Succesul metodei Montessori este cu atât mai vizibil cu cât părinții înțeleg și sprijină procesul de învățare a copilului care este înscris la Grădinița Joy Montessori. Integrarea filozofiei Montessori în mediul de acasă al copilului se poate face simplu, prin introducerea unor mici schimbări, realizate încetul cu încetul.

Casa trebuie să fie nu numai a adulților, dar și a copiilor. Se va amenaja propriul spațiu de lucru al copilului: o măsuță și câteva obiecte utile. Camera copilului va fi aranjată respectând ordinea și simplitatea.

Citește mai departe…

Disciplina în grădinița Joy Montessori

Maria Montessori a definit educația ca fiind modul de “a învăța copilul să gândească și să acționeze independent într-o manieră responsabilă”.

A fi disciplinat este o parte esențială în clasele Montessori, organizate în așa fel încât să încurajeze independența, auto-disciplina și dezvoltarea trăsăturilor pozitive  de caracter, chiar și la copiii foarte mici.

Întreaga echipă din grădinița Joy Montessori – educatori, asistenți, personalul administrativ și de îngrijire – este focalizată pe crearea unor condiții care să-i învețe pe copii să lucreze în mod disciplinat și ordonat

Citește mai departe…

Arta observării

La baza educației Montessori se află un principiu esențial și anume observarea atentă, obiectivă a copilului, având un rol fundamental în înțelegerea vieții sale interioare. Din punctul de vedere al educației Montessori, observarea ar putea fi considerată ca piatră de căpătâi a muncii educatorului.

Iată de ce pregătirea teoretică și practică a educatorilor Joy Montessori se concretizează în multe ore de observare directă a copiilor și de notare și interpretare riguroasă a celor observate. 

Citește mai departe…

Mișcarea, element esențial în construirea personalității

“A face ca educația mișcărilor să pătrundă în însăși viața copiilor, legând-o de viața practică de fiecare zi, a fost una din principalele realizări practice ale metodei noastre”, a spus Maria Montessori în cartea sa de referință pentru pedagogia Montessori – “Descoperirea Copilului”. Ea a introdus educația mișcărilor în ansamblul unic și indivizibil al educației personalității copilului.

Organizarea în școli doar a unor ore de gimnastică nu sunt suficiente pentru copil. 

Citește mai departe…

Recompensa și pedeapsa

În Grădinița Joy Montessori nu există recompense, pedepse, note sau calificative. Copiii învață dintr-un impuls interior și nu din cauza unor condiționări externe. Menționăm că nici în școlile AMI de formare a educatorilor Montessori nu se folosesc note sau calificative, învățându-i astfel pe viitorii profesori să nu le utilizeze nici ei, la rândul lor. 

Într-o prelegere susținută de Biroul Internațional pentru Educație de la Geneva, în anul 1932, publicată în cartea “Educație și Pace”, Maria Montessori sublinia: “pedeapsa, atât de răspândită în școli, 

Citește mai departe…

Specificul lecțiilor în educația Montessori

Lecția în educația Montessori este concepută ca un “un apel la atenție”. Educatoarea trebuie să cunoască, să înțeleagă momentul când un copil este pregătit pentru a primi lecția, pe care Maria Montessori a numit-o prezentare.

Lecțiile pentru inițierea copiilor în sistemul educațional Montessori sunt individuale. Maria Montessori arătă în lucrarea “Descoperirea Copilului” că educatoarea, atunci când observă că un material atrage interesul copilului, ea se va așeza alături de copil și î-l va prezenta.  

Citește mai departe…

Darul minții matematice

Matematica este o disciplină care adesea a fost considerată greu de înțeles. Contrar opiniei unor educatori care credeau că trebuie să fii înzestrat pentru a o înțelege, Maria Montessori era convinsă că toți copiii sunt capabili să învețe  și să fie buni la matematică, desigur, dacă ei sunt expuși lumii matematice în mod corect și la vârsta potrivită. Numai în acest fel copiii pot învăța matematica cu ușurință și plăcere.

Citește mai departe…

Dezvoltarea limbajului vorbit

În clasa Joy Montessori exercițiile de limbaj vorbit sunt prezente zilnic în activitatea cu copiii: uneori ca lecții formale, precum și ca interacțiuni informale spontane. Lecțiile de dezvoltare a limbajului oral se potrivesc în mod ideal pentru grupuri mici. Entuziasmul oferit de educatorii Joy este contagios pentru copii. Educatoarea joacă un rol important, ea este cea care vorbește cu copilul, îi cântă cântece și citește poezii. Chiar dacă copilul utilizează materiale precum cărțile cu ilustratii, cardurile cu imagini etc. educatoarea este “materialul principal” al limbii vorbite.

Citește mai departe…

Calitățile materialelor educative Joy Montessori

Metoda educativă Montessori a fost înțeleasă de autoarea ei, nu ca o metodă care poate crea un om nou, ci ca o metodă care să ajute la realizarea de sine a omului concret, istoric. Această metodă educativă poate avea succes prin crearea unui mediu pregătit ce eliberează de piedici desfășurarea procesului normal, spontan al dezvoltării copilului, oferindu-i cele mai adecvate obiecte, materiale, instrumente și tehnici prin intermediul cărora acest proces spontan să poată fi canalizat prin educație.

Citește mai departe…

Concentrarea și normalizarea copilului

Aceste două concepte se întrepătrund în studiile realizate de Maria Montessori. O serie de obstacole apărute în dezvoltarea normală a copiilor au fost denumite deviații. Studiind aceste comportamente într-o clasă de copii cu dizabilități, Maria Montessori a observat că aceste deviații  dispar în momentul în care copilul începe să se concentreze asupra unei activități pe care a ales-o condus de propriile sale dorințe.

Citește mai departe…

Limbajul în clasa Joy Montessori

Limbajul este o parte esențială a dezvoltării intelectuale, emoționale și sociale a copilului.

Limbajul constituie o componentă importantă a planului de învățământ Montessori. Este partea ce implică toate ariile de dezvoltare. Limbajul nu este conceput doar ca o materie separată deoarece el este integrat în toate activitățiile pe care le fac copiii. Chiar dacă există rafturi speciale în clasa Joy Montessori cu materiale pentru limbaj, noi ne amintim mereu că prin limbaj conectăm copilul și la alte arii de învățare.

Citește mai departe…

Tratarea personalizată a fiecărui copil

Dezvoltarea în ritm propriu reprezintă o coordonată importantă a pedagogiei Montessori. Prin organizarea unui mediu adecvat în cadrul grădiniței Joy Montessori copilul este încurajat să-și exploreze propriile abilități.

De la cele mai mici vârste copilul descoperă izvorul motivațional al propriilor acțiuni, ceea ce îl va influiența pe parcursul întregii vieți.

Citește mai departe…

Concentrarea – scop esențial în dezvoltarea copilului

Mediul special pregătit pentru copil creat de Maria Montessori reprezintă un veritabil laborator pentru dezvoltarea concentrării.

Maria Montessori a subliniat că “mediul trebuie să ofere copilului toate facilitațiile pentru concentrare și alegere”. Copilul trebuie să rețină cu ușurință în memorie obiectele din cadrul acestui mediu. Trebuie să existe o cantitate de obiecte pe care, într-un timp corespunzător, copilul să ajungă să le țină minte.

Citește mai departe…

Independența, principiu esențial al educației Montessori

Maria Montessori definește independența ca “imaginea biologică a unei deprinderi”. Momentele cheie din dezvoltarea normală a copilului cum ar fi: înțărcarea, mersul, vorbitul etc. pot fi considerate evenimente ce dau posibilitatea copilului să dobândească progresiv individualitate, autonomie și auto-reglare.

Pe parcursul celor 3 ani de activitate în grădiniță Montessori, copilul devine independent. Copilul ajunge să exprime o dorința esențială: “Ajutați-mă să mă ajut singur”.

Citește mai departe…

Decalogul Mariei Montessori

1. Nu atingeți niciodată copilul fară să fiți invitați de el însuşi (într-o formă sau alta).

2. Nu vorbiți niciodată copilul de rău, nici în prezența, nici în absența sa.

3. Concentrați-vă pe accentuarea şi dezvoltarea părțiilor bune ale copilului, astfel încât părțiile lui rele să primească din ce în ce mai puțin spațiu de manifestare.

Citește mai departe…