„Copiii sunt ființe umane cărora li se cuvine respect, superioare nouă din cauza inocenței lor și a posibilităților mai mari de viitor… Să-i tratăm cu toată bunătatea pe care am dori să o ajutăm să o dezvoltăm în ei.” – Maria Montessori
Copiii asimilează abilități observând adulții care le modelează, nu numai ascultând ce spun aceștia. Astfel, este esențial să manifestăm respect față de copiii noștri pentru a contribui la dezvoltarea lor. Prin observare, copiii pot învăța tipurile de comportamente pe care ar trebui să le adopte față de ceilalți și ce să aștepte de la ceilalți în viitor (precum prieteni, parteneri, colegi de muncă). Pentru a încuraja acest tip de respect, ghidurile Montessori pentru copii folosesc diverse tehnici zilnice. În plus, deși dorințele și necesitățile copiilor mici pot părea uneori neimportante sau rudimentare pentru un adult, părinții pot, de asemenea, să încurajeze și să modeleze modalități adecvate de comunicare și rezolvare a conflictelor acasă, cu scopul de a onora individualitatea fiecărui copil.
Moduri de manifestare a respectului în sălile de clasă Joy Montessori
- Utilizarea unui limbaj adecvat în relațiile interpersonale.
Într-o clasă Montessori, fiecare copil lucrează doar cu un material o dată, pentru a dezvolta concentrarea. Copiii care doresc să folosească același material sunt încurajați să comunice în mod respectuos: „Aceasta este lucrarea mea. Te rog să găseși alt material.” În cazul în care este necesar, educatorii îi ghidează pe ceilalți copii, cerându-le să-și exprime dorințele și apoi invitându-i să aleagă un alt material similar: „Această activitate pare interesantă. Știu că dorești să o folosești, dar acum este ocupată. Poți să aștepți în liniște sau poți să alegi alt material.”
- Împărtășirea sentimentelor în cadrul discuțiilor de dimineață.
În fiecare dimineață, când copiii intră în clasă, sunt întrebați: „Cum vă simțiți astăzi?” Acest lucru îi ajută pe copii să identifice și să învețe diverse stări emoționale asociate cu dezvoltarea limbajului (de exemplu, fericit, trist, obosit, entuziasmat, supărat, furios). De asemenea, ghidurile îi întreabă pe copii ce îi face să se simtă astfel. Acest lucru contribuie la stabilirea unei conexiuni pozitive între copii și educatorii lor.
- Încurajarea independenței și oferirea oportunităților pentru succes.
Educatorii Montessori creează și prezintă materiale adecvate nivelului de dezvoltare al copiilor, plasând materialele la o înălțime în care toți copiii pot ajunge, asigurându-se că toate materialele necesare sunt aranjate pe tăvi și având așteptări consistente pe tot parcursul zilei. Acestea contribuie la dezvoltarea concentrării, competenței și încrederii, promovând astfel independența.
- Încrederea în capacitatea copilului.
Odată ce copiii învață să stăpânească o activitate, aleg natural activități mai complexe. Prin respectarea nivelului lor de dezvoltare, arătăm că avem încredere în abilitatea lor de a învăța noi abilități, dar numai când sunt pregătiți din punct de vedere al dezvoltării. Deoarece exercitarea presiunii asupra lor ar putea duce la rezistență, educatorii Montessori evită să-i grăbească pe copii să treacă la o activitate nouă. Copiii se dezvoltă în propriul ritm.
Moduri de manifestare a respectului în mediul de acasă
- Respectarea propriilor sentimente, care pot fi diferite de ale noastre.
- Modelarea exprimării corecte a sentimentelor cu un limbaj adecvat, cum ar fi: „Sunt trist” sau „Sunt supărat”, ajută la începerea unei conversații pentru a rezolva problema în cauză cu cuvinte.
- Când un copil cade, evităm să spunem „Este în regulă”. Îl învățăm să-și asculte propriile instincte sau sentimente. Când corpul îi spune că ceva nu este în regulă, este normal să-l lăsăm să simtă acest lucru, în loc să-i minimalizăm sau negăm acele sentimente.
- În limite, permitem copiilor dreptul de a lua propriile decizii cu privire la îmbrăcăminte. În loc să forțăm un copil să poarte o jachetă, spunem: „Hai să ieșim afară și să vedem și simțim cum este vremea”.
- La masă, dacă un copil este reticent să mănânce un aliment pe care îl adoră, evităm să spunem „Trebuie să mănânci acest aliment, ție îți place!” O abordare mai bună ar putea fi „Văd că astăzi nu ai poftă de acest aliment, și asta e în regulă.”
- Respectăm dorința particulară a unui copil care ni se poate părea nesemnificativă. „Știu că vrei o ceașcă albastră pentru că aceasta este culoarea ta preferată. Mi-aș dori să avem o ceașcă albastră curată pentru tine. Data viitoare când vom avea o ceașcă albastră curată, o voi păstra deoparte pentru tine.”
- Încrederea în capacitatea copilului de a fi independent.
- Sprijinirea dobândirii de noi abilități pentru copilul nostru, oferindu-i timp pentru a învăța cum să se îmbrace singur, să-și lege șireturile, să închidă fermoarul etc. Zilele ploioase sau cu ninsoare sau diminețile liniștite de sâmbătă oferă ocazii excelente pentru astfel de exerciții.
- De asemenea, este important să menținem jucării adecvate nivelului de dezvoltare pentru fiecare copil și să le organizăm. Un spațiu organizat îi ajută pe copii să folosească jucăria sau materialul, apoi să-l pună la loc.
- Permiterea copilului să învețe cum să ia decizii prin consecințe logice.
- „Poartă-l sau ia-l cu tine”, atunci când decidem opțiunile de sacou în funcție de vreme.
- „Poți să îți pui pantofii în casă sau în mașină.”
- „Poți vorbi cu o voce liniștită în bucătărie sau mai tare afară.”
- Adresarea de întrebărilor
- „Te superi dacă mănânc niște cartofi prăjiți?”, respectând răspunsul pe care ni-l dă copilul, care poate fi destul de provocator.
- „Scuză-mă pentru o clipă, ce ai spus că dorești să mănânci la prânz astăzi?”
Copiii urmează exemplul adulților din jurul lor. Prin modelarea unui ton de voce respectuos și alegerea cuvintelor corecte, arătăm copiilor că îi respectăm. Copiii învață, de asemenea, așteptările pentru comportamentul lor în timp ce interacționează cu ceilalți în societate. Când avem încredere în evoluția lor către independență, promovăm încrederea lor în creștere ca indivizi importanți în lumea noastră.
„Cea mai mare dezvoltare are loc în primii ani de viață și, prin urmare, trebuie să avem cea mai mare grijă. Dacă facem acest lucru, copilul nu va deveni o povară, ci se va dezvălui ca una dintre cele mai mari minuni ale naturii.” – Maria Montessori