fbpx

Dezvoltarea limbajului vorbit

În clasa Joy Montessori exercițiile de limbaj vorbit sunt prezente zilnic în activitatea cu copiii: uneori ca lecții formale, precum și ca interacțiuni informale spontane. Lecțiile de dezvoltare a limbajului oral se potrivesc în mod ideal pentru grupuri mici. Entuziasmul oferit de educatorii Joy este contagios pentru copii. Educatoarea joacă un rol important, ea este cea care vorbește cu copilul, îi cântă cântece și citește poezii. Chiar dacă copilul utilizează materiale precum cărțile cu ilustratii, cardurile cu imagini etc. educatoarea este “materialul principal” al limbii vorbite.

Entuziasmul său pentru lecții este deosebit de important. Pronunția clara și folosirea corectă a gramaticii sunt esențiale.

Limba vorbită servește drept fundație solidă pentru scris și citit. Este necesar ca toți copiii să știe cuvintele înainte de a le scrie. Este necesar, de asemenea, ca el să înțeleagă sensurile cuvintelor atunci când le va citi.

Pentru dezvoltarea limbajului său, copilul are nevoie de o educatoare care să-l ajute în explorarea limbajului. Metoda Montessori vine în sprijinul copilului oferindu-i posibilități de a-și consolida încrederea în sine prin conversație, îmbogățirea vocabularului și formarea deprinderilor de vorbire.

Prin conversație copilul este stimulat să vorbescă, iar dacă va gasi pe cineva care să-l încurajeze, el atunci se va putea exprima pe sine însuși. Nu contează limbajul folosit sau modul de exprimare a ideilor, ci experiența lui de vorbire. Corectarea limbajului unui copil are un efect deprimant asupra dezvoltării lui. În loc de a corecta copilul, îi dăm un ajutor indirect, astfel încât el să se poată ajuta singur.

Pregătind ambianța din grădiniță cu un evantai larg de obiecte de studiu, le dăm copiilor posibilitatea de a-și dezvolta limbajul. În acestă ambianță spunem copiilor povești, le dăm numele diferitelor obiecte cu care vin în contact, facem jocuri care să prevadă clasificarea obiectelor pe diferite categorii și astfel avem multe schimburi de idei cu copiii, le ascultăm comentariile în mod direct atunci când ei lucrează sau observă. Când prezintă un obiect de studiu, educatoarea face și o mică poveste. Copilul va observa obiectul și va spune ce vede, iar sentimentul de mândrie față de propriile sentimente este mărit.

În clasa Joy Montessori există un loc special cu cărți, un mic fotoliu, o măsuță, veioză, unde copiii se pot retrage pentru a răsfoi o carte, a sta liniștit în mijlocul cărților pe care dorește să le studieze. Educatoarea îi arată copilului cum să mânuiască o carte: cum să o transporte, cum să întoarcă pagina și după ce a răsfoit-o, cum să o pună înapoi pe raft.

Principalele activități de dezvoltare a limbajului vorbit sunt:

  1. Povestirile pe care le spunem copiilor trebuie să fie adevărate, să aibă un subiect cunoscut lor, să fie spuse în mod expresiv și să fie scurte. Povestirile ajută la dezvoltarea conversației libere cu copiii.
  2. Copiii trebuie puși să povestească despre diferite evenimente: poveștiile noastre adevărate îi încurajează pe copiii să-și spună propriile povești. Copilul trebuie lăsat la început să povesteasca într-un grup mai mic de copii, iar după ce prinde curaj, el va putea povesti în fața întregii grupe.
  3. Povestiri din cărțile cu ilustrații sun foarte apreciate de copii – imaginea oferind o cheie de înțelegere a lumii. E bine ca pe fiecare pagină să fie o singură imagine.
  4. Citirea cărțiilor în grup se face aproape zilnic. Alegem întotdeauna cărțiile care tratează subiecte interesante, din experiența cotidiană a copiilor.
  5. Un loc important ocupă jocul întrebărilor: ce ai făcut, unde ai fost, cum…?, Când….?, de ce…?. Jocul are rolul de a ajuta copilul să se exprime clar și într-o ordine logică a ideiilor. Totodată, scopul urmărit este îmbogățirea vocabularului și dezvoltarea încrederii în sine a copilului.
  6. Îmbogățirea vocabularului cu ajutorul cardurilor: educatoarea realizează carduri care conțin o colecție de imagini tematice: transporturile, obiecte din casă, imagini din natură, din biologie, din geometrie, etc. scopul direct fiind îmbogățirea vocabularului și clasificarea obiectelor din mediul înconjurător. Scopul indirect vizează pregătirea pentru citit și scris.

Vocabularul copilului mic se îmbogățește exponențial între 3-6 ani. Pentru a satisfice această foame naturală pentru cuvinte, vocabularul capătă un nume: biologie, geometrie, geografie, obiecte din mediul înconjurător etc. Mintea absorbantă a copilului captează toate aceste cuvinte noi “rapid și cu o inteligență extraordinară”, sublinia Maria Montessori în lucrarea sa de referință “Mintea Absorbantă”